BALTAGUL, de M.Sadoveanu, in cuvinte incrucisate

 

Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA

Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic dar și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…

Opera lui Mihail Sadoveanu este o adevărată epopee a poporului român, în ipostazele sale fundamentale. (Pompiliu Marcea, Lumea operei lui Sadoveanu)

ORIZONTAL: 1) Eroina romanului, tip de munteancă cu o fire voluntară, neînduplecată în hotărârile ei de a stabili adevărul cu privire la moartea năprasnică a soţului ei Nechifor Lipan şi de a face dreptatea cuvenită, conform unei legi nescrise, străvechi, mai tari decât cele impuse de lumea civilizată (2 cuv.).      2) Baladă populară, care constituie punctul de plecare  al romanului Baltagul, apărut în 1930, fiind una din culmile creaţiei sadoveniene, care poate fi comparată cu o adevărată epopee a vieţii păstoreşti.  ― Din momentul când Vitoria îl anunţă pe părintele Daniil că soţul ei, Nechifor întârzie cu sosirea: A avut vreme să le coboare la iernatic în locurile pe care le are năimite, le-a dat în… bacilor, a stat cu ei la numărătoare, a făcut socoteli.     3) Din cele ce ar fi zis Dumnezeu muntenilor prezenţi la scaunul împărăţiei: Să vă… toate bune; să vie la voi cel cu cetera; şi cel cu băutura; şi să aveţi muieri frumoase şi iubeţe  ― Faptă vinovată a celor doi ciobani Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui,  omorându-şi tovarăşul pentru a-i lua oile.   4) Uzat ― Vitoria către Daniil: L-am visat…, trecând călare o apă neagră  ―  Localitate în India.   5) Parcurgând drumul soţului pierdut, munteanca împreună cu fiul ei, Gheorghiţă, fac popasuri în diferite sate, între care şi Fărcaşa unde i-au întâmpinat vârtejuri de ninsoare: Când au trecut prin dreptul bisericii, nu se vedea nici în…, nici în pământ ― Numele argatului, căruia Vitoria îi lasă în grijă casa şi cele de trebuinţă.    6) Divinitate egipteană  ― Mama îi spune lui Gheorghiţă: Trebuie… te duci şi …-l cauţi pe tatu-tău, alta nu-I nevoie… ştii ― Eroina, trecând prin satul Cruci, dă de o nuntă: Nunta a pornit înainte şi… s-a lăsat pe Ghiaţa Bistriţei, cu chiote sălbatice ― Vasile Alecsandri.   7) Întrebându-l pe fierarul Pricop dacă l-a văzut pe Nechifor, acesta îi răspunde: Hm! Făcu moş Pricop; dacă-i soţul dumitale, apoi n-am ce zice, vrednic… Numai nu-mi plăcea că se ducea la drum asupra nopţii  ― Limbaj al autorului, precum al unui rapsod popular.    8) Moş Pricop, dumneata n-ai potcovit cumva… din părţile Tarcăului?  ― Către Gheorghiţă: Fiind singuri aicea în sat şi fără neamuri, trebuie să te trimit pe tine, ca un bărbat ce…, să-l cauţi şi să-l afli  ― Limba indiană din America de Sud.     9) Din Dănilă Prepeleac de Ion Creangă: Nu ţi-e ruşine la obraz să grăieşti aşa? Da… n-o fost şi el om, ca mine şi ca dumneata? ― Lipan e recunoscut de oameni după unele semne:  era pe un cal negru… şi purta căciulă brumărie.   10) Către Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, într-adevăr a făcut popas mai la vale, pe toloacă, asemenea… cum o prubuluia nevasta ― Mic afluent al râului Caraş.   11) După ce criminalul e doborât: Aduseră pe Bogza pe… şi-l întinseră pe prispă ―  De Lipan au fost întrebaţi şi nişte nuntaşi: Numai între femei ş-a ales una care parcă îşi aducea… ; dar îndată a uitat  ş-aceea.  12) Din informaţia crâşmarului Iorgu Vasiliu: Întocmai, au sosit pe urmă, cum spui,…  Amândoi au descălicat şi le-am dat o gustare ― În casa ei, Vitoria cu grijile şi rânduielile gospodăreşti.

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

 

VERTICAL: 1) Siglă pentru Victorian Multicultural Commission  ― Sat în care Vitoria a primit plosca şi a făcut frumoasă urare miresei ― Barbu Catargiu.    2) Iorgu Iordan  ― Poezia lui George Coşbuc: …de plată  ― Organizaţie culturală a românilor din Transilvania, înfiinţată la Sibiu, în 1861.    3) Tatăl feciorului cel nalt şi cu nasul mare, fecior care nu se putea căsători cu Minodora, fiica Vitoriei  ―  Ceremonial, care se desfăşoară după datina, pe care văduva lui Nechifor Lipan îl respectă cu sfinţenie.    4) Piatra Neamţ, amintit în romanul lui Sadoveanu ― Sanda Olteanu ―  Talentul marelui prozator român de a evoca o lume mai veche cu rânduieli bazate pe legea nescrisă a tradiţiei, izvorâtă dintr-o obişnuinţă de viaţă, care se pierde în vreme.    5) Ued în Algeria  ― Femei cum e Vitoria Lipan în raport cu Gheorghiţă şi Minodora ― Sufix cu semnificaţia parte.    6) Articol vestimentar ţărănesc, invocat în Idila de I.L.Caragiale: Ce mândreţe de flăcău! / Cu...  noi de dimie / Şi cu flori la pălărie   ― Din discuţia purtată de eroină cu părintele Milieş: Iau cu mine şi pe băiet; să am alături o putere bărbătească. Mâni dau faurului o bucată de fier să bată din el baltag, şi sfinţia ta vei face un bine să-l blagosloveşti. Oi face şi…    7) Alexandru Arşinel ― Despre criminal în momentul spovedaniei: Bogza îşi… ochii asupra ei. Erau ochi umezi în care pâlpâiau luminiţi. Ruptura buzei de sus părea un surâs straniu.     8) Curată, formată din tradiţie şi datini cu o conduită morală de neclintit, precum Vitoria Lipan ― Din secvenţa în care eroina capătă putere în ceea ce vrea să întreprindă: Cuvioasa Ana numaidecât s-a uitat la mine şi m-a străpuns până-n…     9) Râu în Brazilia, afluent al Amazonului  ― Drojdie de bere (reg.).   10) Primele bănuieli încolţesc mintea femeii: Aşa că eu, deşi-s femeie proastă, am numărat pe degete zilele. S-a mai dus ş-acu şapte ani la Dorna după oi. Le-a cumpărat cu bine şi s-a întors cu… (art.)  ―  În cursul investigaţiilor Vitoria îl mai întreabă pe moş Pricop: Nu s-a oprit cumva la covălia dumitale asta-…, un om cu un cal negru ţintat în frunte?    11) Destin plin de amărăciune, ca al nevestei lui Nechifor, care trece printr-o adevărată dramă (fig.) ― Femeia deseori îndură asprimea  iernii: Când a intrat în sat la Fărcaşa, deodată  s-a prăvălit de pe muntele cel mare un… rece (Î)  ― Traian Săvulescu.   12) Care concordă cu realitatea obiectivă, cu ordinea firească a lucruilor, fără nimic senzaţional, cum e acţiunea romanului Baltagul ―  …Istrate, de I.L.Caragiale.

Dicţionar: ERU, ONA, IAM, VMC, RIR, MER, ISA, ERS, TAIC.

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia

LITERATURA ROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATE


Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Născut:5 noiembrie 1880, Pașcani

Trecutîn neființă: 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț,Neamț

Copii:Profira Sadoveanu, Mircea Sadoveanu

Soții:Ecaterina Bâlu(căs. 1901), Valeria Mitru(căs. ?–1961)

OPERA

• Șoimii (1904)
• Floare ofilită, nuvele (1905)
• Mormântul unui copil (1905)
• Amintirile căprarului Gheorghiță (1905)
• Vremuri de bejenie (1906)
• La noi în Viișoara (1906)
• Esopia (1906)
• Însemnările lui Neculai Manea, nuvele (1906)
• Oameni și locuri,Editura Minerva a Institutului de Arte Grafice,București (1908)
• O istorie de demult (1907)
• Duduia Margareta (1907)
• Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani (1907)
• Povestiri de seară (1909)
• Genoveva de Brabant (1909)
• Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ (1909)
• Cântecul amintirii (1909)
• Apa morților (1911)
• Povestiri de petrecere și folos (1911)
• Bordeenii, roman, (1912)
• Un instigator (1912)
• Priveliști dobrogene (1914)
• Neamul Șoimăreștilor, roman (1915)
• Foi de toamnă (1916)
• Printre gene (1916)
• 44 de zile în Bulgaria (1916)
• Umiliții mei prieteni (1917)
• Umbre (1919)
• În amintirea lui Creangă (1919)
• Priveghiuri (1919)
• Povestiri pentru moldoveni (1919)
• Cocostârcul albastru (1921)
• Strada Lăpușneanu (1921)
• Neagra Șarului (1922)
• Pildele lui cuconu Vichentie (1922)
• Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922)
• Oameni din lună (1923)
• Ți-aduci aminte (1923)
• Războiul balcanic (1923)
• Venea o moară pe Siret (1924)
• Țara de dincolo de negură (1926)
• Dumbrava minunată (1926)
• Povestiri pentru copii (1926)
• Dimineți de iulie. Stigletele (1927)
• Demonul tinereții (1928)
• Hanu-Ancuței (1928)
• Împărăția apelor (1928)
• O întâmplare ciudată (1928)
• Olanda, reportaje de călătorie în Olanda (1928)
• Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, roman (1929)
• Baltagul, roman (1930)
• Depărtări, roman (1931)
• Măria Sa, puiul pădurii, roman (1930)
• Nunta domniței Ruxandra, roman (1932)
• Uvar (1932)
• Creanga de aur, roman (1933)
• Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)
• Soarele în baltă sau aventurile șahului (1934)
• Nopțile de Sânziene, roman (1934)
• Viața lui Ștefan cel Mare, biografie (1934)
• Trenul fantomă (1934)
• Cele mai vechi amintiri (1934)
• Cuibul invaziilor (1935)
• Povestiri alese (1935)
• Paștile blajinilor (1935)
• Inima noastră, (1935)
• Povestiri pentru copii (1935)
• Cazul Eugeniței Costea (1936)
• Ion Creangă, conferință (1936)
• Ion Neculce, conferință (1936)
• Țara cangurului (1937)
• Istorisiri de vânătoare (1937)
• Ochi de urs (1938)
• Valea Frumoasei (1938)
• Morminte (1939)
• Frații Jderi, (1935-1942),
• Vol. I, Ucenicia lui Ionuț, (1935)
• Vol. II, Izvorul Alb, (1936)
• Vol. III, Oamenii Măriei Sale, (1942)
• Divanul persian, roman (1940)
• Cincizeci de ani de la moartea lui Creangă, conferință (1940)
• Vechime (1940)
• Ostrovul lupilor (1941)
• Povestirile de la Bradu- Strâmb (1941)
• Anii de ucenicie (1944)
• Fantazii răsăritene (1946)
• Caleidoscop (1946)
• Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undița (1951)
• Nicoară Potcoavă, roman (1952)
• Însemnări pe marginea articolului 80 (1952)
• Aventuri în Lunca Dunării (1954)
• Evocări (1954)

Literatura proletcultistă

• Lumina vine de la Răsărit, reportaje din URSS (1945)
• Păuna mică (1948)
• Mitrea Cocor (1949)
• Mărturisiri (1960)